L'ARCUSGI DI PASQUALE
CD 1
L'arcusgi di Pasquale
Simu al
principiu di maghju, in l’annu mille settecentu sessanta
nove
A vecchja carchera l’aghju, è a mio
mente si move
Un aghju che vint’anni, u stilettu
hè arrudatu
Ingutuppu qualchi panni, l’arcusgiu
hè stughjatu …
U sonu di u
culombu introna la
custera
Ci chjama lu ribombu
sott’à cara
bandera
Vicin’hè lu
nemicu per piglià la
Nazione
A retita di l’anticu ci dà mille ragione
Dumane in Ponte Novu
L’arcusgi di
Pasquale
Seranu à lu provu
Di l’orcu culuniale
Cara sposa ti basgiu mi ne vò à la guerra
Dammi mondu curagiu per salvà la mio terra
Paura ùn avemu di’ssa razza odiosa
Di for’a
punteremu cun l’armata gluriosa
Dumane in Ponte
Novu
L’arcusgi di
Pasquale
Seranu à lu
provu
Di l’orcu culuniale
Diu vi salvi Regina cantan'i
partigiani
Sperendu la ruvina di 'ssi rugnosi cani
Mor'ùn aghju primura s'ell'hè per u
paese
Benchè
risent'asprura di cumbatt'u francese
Dumane in Ponte
Novu
L’arcusgi di
Pasquale
Seranu à lu
provu
Di l’orcu culuniale
S'avvicina l'albore u sguard'à
l'orizonte
Zirighend'u furore e milizie sò pronte
In fondu di e valle si
sente cum'un frombu
Eccu e forze di u male femu scuppà lu
piombu
Dumane in Ponte
Novu
L’arcusgi di
Pasquale
Seranu à lu
provu
Di l’orcu culuniale
Dumane in Ponte
Novu
Contr'a
sottumissione
Seranu à lu
provu
L'Arcusgi di a NAZIONE
(L.
Franceschi-G.M /M Camurati)

Askatasunera
Quale sì
?eskualduna naiz
D'induve sì ?mendiko gizon naiz
U to paese, cume si
chjama?
Eskual Herri ene herria da
Nor zara ?eiu sò corsu
Nungoa
zara ?vengu d'un paisolu
Zein da zure herriaren izeana?
U mio paese ghjè
Corsica
Simu fratelli
Anaiak gara
Circhemu a
strada
Askatasunera
U populu corsu campa di
stond'amare
D'i nostr'antenati a lingua si more
L'usu nostrale di
campà
Senza rivolta smariscerà
Baita nere herrian
Bainan eskuarra
beti bizi da
Eskualdunak izan nahi dugu
Presoak etxean nahi
ditugu
Simu fratelli
Anaiak gara
Circhemu a
strada
Askatasunera
Ghjè ora avà
tutt'inseme
Per noi di construì l'avvene
E di lottà senza piantà
Sin'à
l'alba di a liberta
Jeki Jeki denak etxean
Orain ibili gara
bidean
Haurrek gurekin heriarentzat
Eskuz eskuz askatasunera
Simu fratelli
Anaiak gara
Circhemu a
strada
Askatasunera
Simu fratelli
Anaiak gara
Circhemu a
strada
Askatasunera
(G.M Camurati)

Stonde
d'invernu
Un soffiu scherzosu, spettina a
furesta
È culurisce d’oru, u circondu in
festa
U cantu di a spiccia, à l’onda
cristallina
Ribomba
per i chjassi, à l'ore
matutine
Si chjosi abbandunati, bagnati di
silenzii
Ci portanu à u core, u pesu di
l’assenze
Nuttate bughji tremi, scappate
da l’infernu
Lampanu pè i chjassi, u soffiu
di l’invernu.
A corsa di u tempu, carreghja i so
misteri
Trascinendu
cun ellu, tant’ore
furestere
E’sse
stonde ferite, ch’ùn volenu mai
more
Sò tizzoni di scopa, chì
brusgianu u mio core.
Passanu e serate, di capu à lu
caminu
A carezzà lu
focu, chì conta u
destinu
D’una
stagione compia, chì sà chì
s’avvicina
U soffiu
veranincu, chì pichja à a marina.
A natura imbriscia, di canti
rallegrita
Una terra
si spanna, è fascia e so
ferite
Una vita
rinasce è porta pè
dumane
E ragione di luttà, in core di
l’umanu.
(G.F Salge-P.Villa)

Eternu messaghju
Davant’à la me bandera
Sò cascati i
suldati
Per una lotta sincera
E da tanti rivuccata
Ma u sangu’un lava nunda
Face cresce a
ghjastema
Face nasce l’addisperu
Senti o fratè n’ùn
trema
Chì eiu Che
Guevara
Da la me notte
prufonda
Ti mandu quissu
messaghju
Di u fondu di a mio
tomba
Una vita hè cum’un fiore
Face cresce a stonda
calda
Un c’hè omi ùn c’hè timore
Chì hà dirittu à
stradicala
Un ci sia che l’amore
Per pisà tutt’e
bandere
Ch’ellu sia u vostru onore
Di culand’à e
fruntiere
Chì eiu Che
Guevara
Da la me notte
prufonda
Ti mandu quissu
messaghju
Di u fondu di a mio
tomba
È quandu tutt’e bandere
Seranu libere è
fiere
Infine serà serenu
Lu mo sonnu pè
l'eternu
Chì eiu Che
Guevara
Da la me notte
prufonda
Ti mandu quissu
messaghju
Di u fondu di a mio
tomba
Chì eiu Che
Guevara
Da la me notte
prufonda
Ti mandu quissu
messaghju
Di u fondu di a mio
tomba
(C Grisoni-S Grisoni)

Per un dumane
(Martxa baten lehen
notak)
U sol’ardente
strughje quassù
U nivaghjon’incuzzatu
Fend’un fiume chì, corre
liberu
Slanciu fermu, mai dumatu
Stu sol’in pettu l’emu
dinù
Schjarisce ogni bughjura
Ci reghje cum’un lume divinu
Sguassendu
ogni paura
À bracciu tesu,
man’aperta
Quant’hè cald’u core umanu
Fighjulem’avà quella
verità
Senz’uchjera capu sanu
Finchè l’umanu
fam’averà
Scuraghjinati seremu
Finchè catena omu
averà
Liberi mai ùn seremu
Ognunu deve
scappiassi
Inseme fem’a livata
Di più chè cusì fem’allargassi
A via di
l’umanità
Sott’à duminiu omu
ma’più
Sciappemu tutt’e catene
Addunimuci è cun curaggiu
Custruim’u
nostr’avvene
Finchè l’umanu
fam’averà
Scuraghjinati seremu
Finchè catena omu
averà
Liberi mai ùn seremu
U sol’ardente
strughje quassù
U nivaghjon’incuzzatu
Fend’un fiume chì, corre
liberu
Slanciu fermu, mai dumatu
(L.Artze-M Laboa-L Franceschi)

Ponte nostru
In stu locu fasciatu di dolu
Ci corr’un furiosu fiume
Golu
Chì strascina in lu so andà
U ricordu d'una gattiva
stonda
Tutti li suldati di a nazione
Ricusendu a
sottumissione
Facenu faccia à l’armata francese
Per salvà u nostru
paese
Di pettu à lu dulore
è à la morte
Sperendu scunghjurà la sorte
Sò cascati per
l’indipendenza
Senza perde fede ne sperenza
In l’acqua fangosa
insanguinata
Hè sparita a vittoria, a sunniata
Ma sventuleghja sempre a
bandera
Cum’un’eterna ragiò di sperà
Ma sventuleghja
sempre a bandera
Cum’un’eterna ragiò di sperà
(G.L Filippi)

Resistenza
Face più di quarant'anni chè tu porti negri panni
Strascinend'u to dulore chì ti svegli'à tutte l'ore
U to maritu hè
cascatu bon figliolu bon suldatu
Per 'ssa Francia assassina chì sumena cbè
ruvina.
Resistenza di pett'à l'oppressore
Resistenza per'a vita per l'onore.
Ora tocc'à me a
sai di cunnosce mille guai
E in pettu porto dolu di più d'un bon figliolu
Ma u fiume di a rivolta cresce è mi porta
Cun fede patriotta sin'à
l'ultima lotta.
Resistenza di pett'à l'oppressore
Resistenza per'a vita per l'onore.
Fratell'
incarcerati da noi alluntanati
Ma più d'un bracciu fieru svizzerà lu
strangeru
Ghjuventù sparghji l'ale di a lotta Naziunale
Ricusa tuttu u
male di Francia culuniale.
Resistenza di pett'à
l'oppressore
Resistenza per'a vita per l'onore.
Lingu'assuffucata e cultura spugliata
Paesi spupulati
paisan'affannati
Eccu lu veranu ch'elli oghji ci danu
Demuci a manu
suminem'u nostru granu.
Resistenza di pett'à
l'oppressore
Resistenza per'a vita per l'onore.
Resistenza di pett'à l'oppressore
Resistenza per'a vita per l'onore.
(L. Franceschi)

Esse
Sta manu sempre
tesa,
Chì cundanna l’offesa
Quand’inghjustizia pesa.
Esse
Pè quellu chì
palesa,
A lampanella accesa,
Sopra l’usciu, appesa.
Esse
Sta spalla chì
succore,
U pesu di u dulore,
Quandu fughje l’amore.
Esse
Stu calore
umanu,
Chì suprana l’affannu,
Quand’omu hè luntanu.
Esse
Un’alba senza
danni,
Per oghje è per dumane,
Chì annega malani.
Esse
Per un’ultima
volta
Quella voce rivolta,
Chì chjama à l’accolta
Esse
(G.F Salge-F
Bagnaninchi)

Lotta ghjuventù
Intorn' una
bandera un pugnucciu s'hè pisatu
Mughjend'a la
terr'entera Babbu ghjè incarceratu
Ma sò d'un
populu fieru e per ellu lotteraghju
FRANCIA è to sole sumente so schiavitur'è affani
Annacquate
di surgente sanguinose tutti 'anni
Ch'imbruttanu
l'innucente e prutège l'assassini
Intorna una bandera
mille pugni so pisati
Strident'a
la terr'entera libertà per l'inghjuliati
Corsica
Nazione era un ci simu sminticati
FRANCIA
tutt'è to milizie un ghjorn'anu d'à cascà
E tutte lè
to inghjustizie approntati a pagà
Aspettendu
ssè nutizie sempre fronte si ferà
Lotta ghjuventù l'avvene si tù
Lotta ghjuventù
l'avvene si tù
Intorna quessa
bandera populu si piserà
Cantend'a la
terr'entera l'alba di a so Libertà
Fendu
risplend'a lumera in fine di l'unità
FRANCIA
tandu morcerà in l'umanu a cuscenza
Una scelta
si ferà un appia tantu speranza
Chì corsu un
si scurderà di tant'anni di suffrenza
Lotta ghjuventù l'avvene si tù
Lotta ghjuventù
l'avvene si tù
(L. Franceschi)

Pensu à tè
L’ochji fissi nant’e
stelle sere di malincunia
Sentu mille riturnelle è cant’in
pulifunia
Stonde, stonde dolce di tante veghje
Sonniu amaru chì si
sparghje… Pensu à tè…
Caru fratellu nant’à
to strada l’amore hai suminatu
Ma a morte sort’ingrata à vint’anni t’hà
chjamatu
Ferita maiò chì crepa lu core
Surisi è ricordi sò fatti dulore...
Pensu à tè…
U to paisolu di
Sant’Andria ùn cunnosce più lu veranu
È l’usciu chjosu à l’allegria ti
pienghje lu paisanu
Lacrime ascose, lacrime di rivolta
Chì sbucceranu più
d’una volta... Pensu à tè...
Scorse sò
parechj’annate cù mille gioie è mille pene
Ma oghje sempre le to risate mi
bazzigheghjanu nant’e scene
Tandu a mio mente s’infiara è
s’incirlisce
Po’ti rivecu, a notte ceca si schjarisce… Pensu à
tè…
L’ochji fissi nant’e
stelle sere di malincunia
Si tacenu e riturnelle è i cant’in pulifunia
Ma
u to ricordu,o Paulu firmerà
In lu mio esse, per l’eternità..
Pensu à tè,
pensu à tè, pensu… à tè…
( L. Franceschi)
CD 2
So elli
Figlioli di stu sole chì piccia le cuscenze
E scrivenu a
storia contr'a le preputenze
Fratelli di stu
ventu chi porta le sperenze
Di populu Corsu
elli so le sustenze
Anu fattu a scelta
di campà per dumane
Acelli di a notte
ch'un temenu L'arcane
A l'orlu di a
machja Quandu s'arriza a mane
Stendenu lu
volu versu d'altre montagne
Sò elli
E si tù è so eiu à
porghjelli la manu
E simu centu milla
è un populu sanu
Quandu fiurisce a
machja à l'entre di lu branu
A custruì l'avvene
è suminà lu granu
Sò elli è simu noi
machjaghjolu è cappiaghju
Fiaccule mai
spente da sparghje lu messaghju
In lettere di focu
à lu mese di maghju
Quandu a la
turchina cumminciò lu viaghju
Sò
elli
Senza mai stancià nè
mai rifiatà
Cumbattenti
d'onore di Santa Lihertà
Parechji sò
spariti à o fior' di l'età
Surghjent'è acque
linde di lu fium'unità
Parechji sò spariti à
o fior' di l'età
Surghjent'è acque
linde di lu fium'unità.
(F. Guerrini - L. Franceschi)

Vulerebbe
Vulerebbe fà cume
l’acellu
Pudè cullà accarizzà lu celu
E pudè scopre mille muntagne
E
pudè scopre mille muntagne
Vulerebbe fà cum’u
muvrone
Pudè muscà tutta l’aria falcone
Sgambarittà nant’à li
monti
Sgambarittà nant’à li monti
Vulerebbe fà cume
l’alfinu
Spargugliam’ in lu fondu marinu
È pudè francà tutti li mari
E
pudè francà tutti li mari
Vulerebbe chi lu
nostru mondu
Sippii fattu d’amore prufondu
È pudè scumparte ogni
buccone
E pudè scumparte ogni buccone
Vulerebbe chì un
bellu ghjornu
Verità diventessi ’ssu sonniu
Ch’ella s’apri a porta di a
stanza
E rinasci un soffiu di fratellenza
Ch’ella s’apri a
porta di a stanza
E rinasci infine a fratellenza
(F Gaspari-L
Franceschi)

Ô Piscadore
(arrantzale maïtagarri)
Arrantzale maïtagarri
gogoan diat hire irri
Libertatez hain egarri hautatu gure
aberri
Arrantzale maïtagarri gogoan diat hire irri
Eri à fianc'à tutte e lotte
Sempre aperte le to porte
Per li
toi è per l'altre ghjente
Le to sperenze ùn sò spente
Arrantzale
maïtagarri gogoan diat hire irri
Libertatez hain egarri (assidatu di
liberta)
hautatu gure aberri (avii sceltu di lottà)
Arrantzale maïtagarri
gogoan diat hire irri
È tu ghjendarme
cacciadore
Hai tumbatu u piscadore
Ma ùn puderai tumbà
"Starcisete
" di liberta
Arrantzale maïtagarri gogoan diat hire
irri
Libertatez hain egarri (assidatu di liberta)
hautatu gure aberri
(avii sceltu di lottà)
Arrantzale maïtagarri gogoan diat hire
irri
Hè la to sola vulintà
Francia di vulè
calpighjà
Ma
piu chè mai 'em 'à lottà
Pè fà campà "Euskual Herria"
Ô piscadore
tant'amatu
Per a to terra sì cascatu
Assidatu di liberta
Avii sceltu di
lottà
Ô piscadore tant'amatu
Per a to terra sì cascatu
(J Dassance-E
Labeguerie-L Franceschi)

A vita a morte
Quand'un populu strazia sende pisà la croce
Stu
populu in disgrazia un trova più la so voce
Volenu spenghje a razza ci
volenu mandà via
Ci tocc'à mett'a curazza per sorte di l'agunia
A vita a morte
Scegli la to sorte
Campà
Francese
O more Corsu...
I nostri partigiani pronti per
sessanta nove
Puru o senza furdani ci apreranu e strade nove
Svegliatevi
l'antenati per difende un'antra lotta
Per i nostri inghjuliati femu nasce
una rivolta.
A vita a morte
Scegli la to
sorte
Campà Francese
O more Corsu...
Quand'un populu marchja cerca la s'identità
Vulpone nè curnachja un
lu ponu parà
Aiò Populu Corsu un ti fà più scarpighjià
In sia più
cumossu a to scelta hè libertà.
A vita a morte
Scegli la to
sorte
Campà Francese
O more Corsu...
(L'Arcusgi)

Culore di Vita
Si sente certe volte, venuta d’un si sà
D’Africa,
d’Oriente, ô d’Americhe cùla,
Una voce luntana, chi parte à
scapullà,
Per purta in lu to core, u soffiu di u
sperà...
Ci parla di’sse
lingue, venute d’un si sà,
Parlate da mille zitelli, nati da qu’à
é là
So tanti canti d’acelli, e raggione di
sperà.
Ci parla di’ssi
canti, venuti d’un si sà,
Di fronte a mille putenze, si volenu
firmà,
so tanti lagni di suffrenze, é raggione di sperà.
Ci parla di’sse culture, venite d’un si sà,
Forte da
mille prufumi, sbucciati quà é là,
So tanti raggi di lume, é
raggione di sperà.
Ci parla di’ssi populi, venuti d’un si sà,
Cumposti
da mille culori, razze è identità,
So tanti campi di fiori, é
raggione di sperà.
Ci parla di tutti st’omi, venuti d’un si
sà,
Nati da mille orizonti, chi s’alzanu pé dà,
A
libertà chi more, é raggione di
sperà.
Ci parla di’sse lotte, venute d’un si sà,
Fate da
mille rivolte, bramose di libertà,
Pé dà tutt’ognunu, u dirittu
d’esse é di campà.
E sta fede chi lucce, Ghjosa in lu to pettu,
Pianu
pianu si sparghje, e ti face dispettu,
Allora, apri u to core, e tendila sta
manu,
Aprilla a
stu mondu, pé scarinii dumane..
( G.F.
Salge )

Stantare è memoria
Nove ghjuvanotte
di notte à la funtana
Nove lune accese, di ùn sapè ballà
Nove parolle,
voce di manannà
Ottu capretti ùn facenu furtuna
Ottu muntagne perse ùn
si ponnu truvà
Ottu furesteri ch'anu tombu la muvra
Sette mazzeri
scemi imbuleghjanu a mente
Sette putenza unite facenu avversita
Sette
ponti falati di focu è petre ardente
Sei mare chì bollenu, gonfii di
sufrenze
Sei dulore in core, a patria da sperà
Sei misgi à dorme, l'acelli
sò sprenze
Cinque omi arritti inventanu un surisu
Cinque cannoni
mughjanu a francia passera
Cinque tacche di sangue annant'à lu to
visu
Quattru tesori piatti unu per paese
Quattru canti di gioia un
mondu hà da vultà
Quattru donne chì pienghjenu, cummune sò
l'offese
Tre lione chì veghjanu, stantare e memoria
Tre lingue per
ride, di tante scimita
Tre raggiò di campa, omi terra è storia
Dui
soli si pesanu, à l'alba fratellanza
Dui storie mischjate, u tempu ùn hà
pietà
Dui sangui chì correnu, fiumi ricunniscenza
Un populu chì tocca
à e mille sperenze
Un populu chì d'occhji, apre l'eternità
Un populu chì
va dop'a tante suffrenze
Un populu chì va, solu à
l'Indipendenza...
(L'Arcusgi)

Cresce sperenza
Cresce sperenza, Populu
và
Incù la to presenza, Nazione si ferà.
Aghju vistu pienghje
più d'una mamma
Chì di u so
figliolu sentia la chjama
Ch'ellu li mandava da la so stanza
Per avè parlatu
d'indipendenza.
Cresce sperenza, Populu và
Incù la to presenza, Nazione si ferà.
Oghje emu cambiatu
ancu di guvernu
Chì ci hanu
prumessu u veranu eternu
Fiore di scope mai
granate
Chì à
u ventu si ne so andate.
Cresce sperenza, Populu và
Incù la to presenza, Nazione si
ferà.
Nant'à sta terra duve
simu nati
Parechji fratelli
so morti suldati
Morti per fede o per amure
Per un pezzu di
terra ch'ùn lasceremu corre.
Cresce sperenza, Populu và
Incù la to presenza, Nazione si
ferà.
À tutti
l'eletti di Cursichella
Hè finita l'ora di riturnella
Date ci mezi
per pudè campà
In casa nostra è pudè ci stà
Date ci mezi
per pudè campà
O lu pupulu corsu si n'incargherà.
Cresce sperenza, Populu và
Incù la to presenza, Nazione si ferà.
Cresce sperenza, Populu sà
ch'incù a so putenza Nazione
vincerà.
(L. Franceschi - E. Salvarelli)

Ricurdanza
In ’ssi tempi bughji è scuri
Chell’ùn ci vene mancanza
Da Grossettu sin’a Luri
Si move la
ricurdanza
U mare è quattru muri
Eccù’a nostra
luntananza
Ma noi simù sicuri
Ci senti in la to stanza
Mandatti sti canti puri
Di sincera
fratellanza
(L
Franceschi)

Un populu ùn hè vintu
Un populu ùn hè
vintu tantu chì lotterà
Un populu ùn hè vintu tantu chì
lotterà
A forza
di dice è a forza di fà
Tuttu per cunvince di a nostra
indignità
A forza di dice ch’ùn c’hè più nunda à
fà
Ch’à populu vintu nimu ùn lu pò salva
A forza di
lampacci un’à unu in priggiò
Cun li sò basterdacci muti eranu i
sgiò
U populu intimuritu ùn vulia parlà
Ascultava u
banditu chì ci vole ingannà
Un populu ùn hè
vintu tantu chì lotterà
Un populu ùn hè vintu tantu chì
lotterà
Mà a voce di a notte ripiglia à
tunà
Saetta da li monti, sempre pronte à
pichjà
Quandu l’inghjustizia ci vole castigà
U
populu, u fratellu, a santa libertà
Mà a voce di l’alba
ci dice di sperà
Rinasce a fratellenza fiatu di
dignità
Di donn’è omi arritti, per a verità
L’idea
indipendenza mai ùn cascherà
Un populu ùn hè
vintu tantu chì lotterà
Un populu ùn hè vintu tantu chì
lotterà
Mà u sognu ùn hè
mortu, a fiaccula libertà
In core d’ogni corsu a strada si
ferà
S’adduniscenu l’omi è cresce a vulintà
Di fà
l’unione corsa per inseme lottà
Mà u sognu ùn hè
mortu, u sole luce digià
È u populu unitu ripiglia à
marchjà
In pettu à lu francese, sta sola verità
Un
Populu ùn hè vintu tantu chì lotterà
Un populu ùn hè vintu tantu
chì lotterà
Un populu ùn hè
vintu tantu chì lotterà
Un populu ùn hè vintu tantu chì
lotterà
(C Pieri-M
Camurati)

|