U nostru sestu
dischettu arregistratu
 in 2005

ba co fr

L'ARCUSGI DI PASQUALE


CD 1


L'arcusgi di Pasquale


Simu al principiu di maghju, in l’annu mille settecentu sessanta nove
A vecchja carchera l’aghju, è a mio mente si move
Un aghju che vint’anni, u stilettu hè arrudatu
Ingutuppu qualchi panni, l’arcusgiu hè stughjatu …  

U sonu di u culombu introna la custera      
Ci chjama lu ribombu sott’à cara bandera       
Vicin’hè lu nemicu per piglià la Nazione 
A retita di l’anticu ci dà mille ragione

Dumane in Ponte Novu
L’arcusgi di Pasquale

Seranu à lu provu

Di l’orcu culuniale

 Cara sposa ti basgiu mi ne vò à la guerra
Dammi mondu curagiu
per salvà la mio terra
Paura ùn avemu di’ssa razza odiosa 
Di for’a punteremu cun l’armata gluriosa 

Dumane in Ponte Novu
L’arcusgi di Pasquale

Seranu à lu provu
Di l’orcu culuniale

Diu vi salvi Regina cantan'i partigiani
Sperendu la ruvina di 'ssi rugnosi cani

Mor'ùn aghju primura s'ell'hè per u paese

Benchè risent'asprura di cumbatt'u francese

Dumane in Ponte Novu
L’arcusgi di Pasquale

Seranu à lu provu
Di l’orcu culuniale

S'avvicina l'albore u sguard'à l'orizonte
Zirighend'u furore e milizie sò pronte
In fondu di e valle si sente cum'un frombu
Eccu e forze di u male femu scuppà lu piombu

 Dumane in Ponte Novu
L’arcusgi di Pasquale

Seranu à lu provu
Di l’orcu culuniale

Dumane in Ponte Novu
Contr'a sottumissione

Seranu à lu provu
L'Arcusgi di a NAZIONE

 (L. Franceschi-G.M /M Camurati)

Askatasunera

Quale sì ?eskualduna naiz
D'induve sì ?mendiko gizon naiz
U to paese, cume si chjama?
Eskual Herri ene herria da

Nor zara ?eiu sò corsu
Nungoa zara ?vengu d'un paisolu
Zein da zure herriaren izeana?
U mio paese ghjè Corsica

Simu fratelli
Anaiak gara
Circhemu a strada
Askatasunera

U populu corsu campa di stond'amare
D'i nostr'antenati a lingua si more
L'usu nostrale di campà
Senza rivolta smariscerà

Baita nere herrian
Bainan eskuarra beti bizi da
Eskualdunak izan nahi dugu
Presoak etxean nahi ditugu

Simu fratelli
Anaiak gara
Circhemu a strada
Askatasunera

Ghjè ora avà tutt'inseme
Per noi di construì l'avvene
E di lottà senza piantà
Sin'à l'alba di a liberta

Jeki Jeki denak etxean
Orain ibili gara bidean
Haurrek gurekin heriarentzat
Eskuz eskuz askatasunera

Simu fratelli
Anaiak gara
Circhemu a strada
Askatasunera

Simu fratelli
Anaiak gara
Circhemu a strada
Askatasunera

(G.M Camurati)

Stonde d'invernu

Un soffiu scherzosu, spettina a furesta
È culurisce d’oru, u circondu in festa
U cantu di a spiccia, à l’onda cristalli
na
Ribomba per i chjassi, à l'ore matutine

Si chjosi abbandunati, bagnati di silenzii
Ci portanu à u core, u pesu di l’assenze

Nuttate bughji tremi, scappate da l’infernu

Lampanu pè i chjassi, u soffiu di l’invern
u.

A corsa di u tempu, carreghja i so misteri
Trascinendu cun ellu, tant’ore furestere
E’sse stonde ferite, ch’ùn volenu mai more

Sò tizzoni di scopa, chì brusgianu u mio core.

Passanu e serate, di capu à lu caminu
A carezzà lu focu, chì conta u destinu
D’una stagione compia, chì sà chì s’avvicina
U soffiu veranincu, chì pichja à a marina.
 


A natura imbriscia, di canti rallegrita
Una terra si spanna, è fascia e so ferite
Una vita rinasce è porta pè dumane

E ragione di luttà, in core di l’umanu.


(G.F Salge-P.Villa)

Eternu messaghju 

Davant’à la me bandera 
Sò cascati i suldati
Per una lotta sincera
E da tanti rivuccata

Ma u sangu’un lava nunda
Face cresce a ghjastema
Face nasce l’addisperu
Senti o fratè n’ùn trema

Chì eiu Che Guevara
Da la me notte prufonda
Ti mandu quissu messaghju
Di u fondu di a mio tomba 

Una vita hè cum’un fiore
Face cresce a stonda calda
Un c’hè omi ùn c’hè timore
Chì hà dirittu à stradicala

Un ci sia che l’amore
Per pisà tutt’e bandere
Ch’ellu sia u vostru onore
Di culand’à e fruntiere
 

Chì eiu Che Guevara
Da la me notte prufonda
Ti mandu quissu messaghju
Di u fondu di a mio tomba 

È quandu tutt’e bandere
Seranu libere è fiere
Infine serà serenu
Lu mo sonnu pè l'eternu
 

Chì eiu Che Guevara
Da la me notte prufonda
Ti mandu quissu messaghju
Di u fondu di a mio tomba 

Chì eiu Che Guevara
Da la me notte prufonda
Ti mandu quissu messaghju
Di u fondu di a mio tomba 

 


(C Grisoni-S Grisoni)

Per un dumane

(Martxa baten lehen notak)

 U sol’ardente strughje quassù
U nivaghjon’incuzzatu
Fend’un fiume chì, corre liberu
Slanciu fermu, mai dumatu
 
Stu sol’in pettu l’emu dinù
Schjarisce ogni bughjura
Ci reghje cum’un lume divinu
Sguassendu ogni paura

À bracciu tesu, man’aperta
Quant’hè cald’u core umanu
Fighjulem’avà quella verità
Senz’uchjera capu sanu 

Finchè l’umanu fam’averà
Scuraghjinati seremu
Finchè catena omu averà
Liberi mai ùn seremu  

Ognunu deve scappiassi
Inseme fem’a livata
Di più chè cusì fem’allargassi
A via di l’umanità 

Sott’à duminiu omu ma’più
Sciappemu tutt’e catene
Addunimuci è cun curaggiu
Custruim’u nostr’avvene

Finchè l’umanu fam’averà
Scuraghjinati seremu
Finchè catena omu averà
Liberi mai ùn seremu

U sol’ardente strughje quassù
U nivaghjon’incuzzatu
Fend’un fiume chì, corre liberu
Slanciu fermu, mai dumatu



(L.Artze-M Laboa-L Franceschi)

Ponte nostru

In stu locu fasciatu di dolu
Ci corr’un furiosu fiume Golu
Chì strascina in lu so andà
U ricordu d'una gattiva stonda

Tutti li suldati di a nazione
Ricusendu a sottumissione
Facenu faccia à l’armata francese
Per salvà u nostru paese

 Di pettu à lu dulore è à la morte
Sperendu scunghjurà la sorte
Sò cascati per l’indipendenza
Senza perde fede ne sperenza

In l’acqua fangosa insanguinata
Hè sparita a vittoria, a sunniata
Ma sventuleghja sempre a bandera
Cum’un’eterna ragiò di sperà 

Ma sventuleghja sempre a bandera
Cum’un’eterna ragiò di sperà


 

(G.L Filippi)

Resistenza

Face più di quarant'anni chè tu porti negri panni
Strascinend'u to dulore chì ti svegli'à tutte l'ore
U to maritu hè cascatu bon figliolu bon suldatu
Per 'ssa Francia assassina chì sumena cbè ruvina.

Resistenza di pett'à l'oppressore
Resistenza per'a vita per l'onore.
 
Ora tocc'à me a sai di cunnosce mille guai
E in pettu porto dolu di più d'un bon figliolu
Ma u fiume di a rivolta cresce è mi porta
Cun fede patriotta sin'à l'ultima lotta.

Resistenza di pett'à l'oppressore
Resistenza per'a vita per l'onore.

Fratell' incarcerati da noi alluntanati
Ma più d'un bracciu fieru svizzerà lu strangeru
Ghjuventù sparghji l'ale di a lotta Naziunale
Ricusa tuttu u male di Francia culuniale.
 
Resistenza di pett'à l'oppressore
Resistenza per'a vita per l'onore.

Lingu'assuffucata e cultura spugliata
Paesi spupulati paisan'affannati
Eccu lu veranu ch'elli oghji ci danu
Demuci a manu suminem'u nostru granu.

Resistenza di pett'à l'oppressore
Resistenza per'a vita per l'onore.

Resistenza di pett'à l'oppressore
Resistenza per'a vita per l'onore.
(L. Franceschi)

Esse 

Sta manu sempre tesa,
Chì cundanna l’offesa
Quand’inghjustizia pesa.

Esse 

Pè quellu chì palesa,
A lampanella accesa,
Sopra l’usciu, appesa.

Esse 

Sta spalla chì succore,
U pesu di u dulore,
Quandu fughje l’amore.

Esse 

Stu calore umanu,
Chì suprana l’affannu,
Quand’omu hè luntanu.

Esse 

Un’alba senza danni,
Per oghje è per dumane,
Chì annega malani.

Esse 

Per un’ultima volta
Quella voce rivolta,
Chì chjama à l’accolta

Esse

(G.F Salge-F Bagnaninchi)

Lotta ghjuventù

Intorn' una bandera un pugnucciu s'hè pisatu
Mughjend'a la terr'entera
Babbu ghjè incarceratu
Ma sò d'un populu fieru e per ellu lotteraghju
FRANCIA è to sole sumente so schiavitur'è affani
Annacquate di surgente sanguinose tutti 'anni
Ch'imbruttanu l'innucente e prutège l'assassini
 

Intorna una bandera mille pugni so pisati
Strident'a la terr'entera libertà per l'inghjuliati
Corsica Nazione era un ci simu sminticati
FRANCIA tutt'è to milizie un ghjorn'anu d'à cascà
E tutte lè to inghjustizie approntati a pagà
Aspettendu ssè nutizie sempre fronte si ferà
 

Lotta ghjuventù l'avvene si tù
Lotta ghjuventù l'avvene si tù

Intorna quessa bandera populu si piserà
Cantend'a la terr'entera l'alba di a so Libertà
Fendu risplend'a lumera in fine di l'unità
FRANCIA tandu morcerà in l'umanu a cuscenza
Una scelta si ferà un appia tantu speranza
Chì corsu un si scurderà di tant'anni di suffrenza
 

Lotta ghjuventù l'avvene si tù
Lotta ghjuventù l'avvene si tù

                                                        (L. Franceschi)

 

Pensu à tè

L’ochji fissi nant’e stelle sere di malincunia
Sentu mille riturnelle è cant’in pulifunia 
Stonde, stonde dolce di tante veghje
Sonniu amaru chì si sparghje… Pensu à tè… 

Caru fratellu nant’à to strada l’amore hai suminatu
Ma a morte sort’ingrata à vint’anni t’hà chjamatu
Ferita maiò chì crepa lu core
Surisi è ricordi sò fatti dulore... Pensu à tè… 

U to paisolu di Sant’Andria ùn cunnosce più lu veranu
È l’usciu chjosu à l’allegria ti pienghje lu paisanu
Lacrime ascose, lacrime di rivolta
Chì sbucceranu più d’una volta... Pensu à tè... 

Scorse sò parechj’annate cù mille gioie è mille pene
Ma oghje sempre le to risate mi bazzigheghjanu nant’e scene
Tandu a mio mente s’infiara è s’incirlisce
Po’ti rivecu, a notte ceca si schjarisce… Pensu à tè… 

L’ochji fissi nant’e stelle sere di malincunia
Si tacenu e riturnelle è i cant’in pulifunia
Ma u to ricordu,o Paulu firmerà
In lu mio esse, per l’eternità..
Pensu à tè, pensu à tè, pensu… à tè…

 

( L. Franceschi)

        CD 2

So elli

 Figlioli di stu sole chì piccia le cuscenze
E scrivenu a storia contr'a le preputenze
Fratelli di stu ventu chi porta le sperenze
Di populu Corsu elli so le sustenze
Anu fattu a scelta di campà per dumane
Acelli di a notte ch'un temenu L'arcane
A l'orlu di a machja Quandu s'arriza a mane
Stendenu lu volu versu d'altre montagne

Sò elli

E si tù è so eiu à porghjelli la manu
E simu centu milla è un populu sanu
Quandu fiurisce a machja à l'entre di lu branu
A custruì l'avvene è suminà lu granu
Sò elli è simu noi machjaghjolu è cappiaghju
Fiaccule mai spente da sparghje lu messaghju
In lettere di focu à lu mese di maghju
Quandu a la turchina cumminciò lu viaghju

Sò elli 

Senza mai stancià nè mai rifiatà
Cumbattenti d'onore di Santa Lihertà
Parechji sò spariti à o fior' di l'età
Surghjent'è acque linde di lu fium'unità 

Parechji sò spariti à o fior' di l'età
Surghjent'è acque linde di lu fium'unità.

                            (F. Guerrini - L. Franceschi) 

Vulerebbe

Vulerebbe fà cume l’acellu
Pudè cullà accarizzà lu celu
E pudè scopre mille muntagne
E pudè scopre mille muntagne 

Vulerebbe fà cum’u muvrone
Pudè muscà tutta l’aria falcone
Sgambarittà nant’à li monti
Sgambarittà nant’à li monti 

Vulerebbe fà cume l’alfinu
Spargugliam’ in lu fondu marinu
È pudè francà tutti li mari
E pudè francà tutti li mari 

Vulerebbe chi lu nostru mondu
Sippii fattu d’amore prufondu
È pudè scumparte ogni buccone
E pudè scumparte ogni buccone 

Vulerebbe chì un bellu ghjornu
Verità diventessi ’ssu sonniu
Ch’ella s’apri a porta di a stanza
E rinasci un soffiu di fratellenza

Ch’ella s’apri a porta di a stanza
E rinasci infine a fratellenza

(F Gaspari-L Franceschi) 

Ô Piscadore

 (arrantzale maïtagarri)

Arrantzale maïtagarri gogoan diat hire irri
Libertatez hain egarri hautatu gure aberri
Arrantzale maïtagarri gogoan diat hire irri

Eri à fianc'à tutte e lotte
Sempre aperte le to porte
Per li toi è per l'altre ghjente
Le to sperenze ùn sò spente

Arrantzale maïtagarri gogoan diat hire irri
Libertatez hain egarri (assidatu di liberta)
hautatu gure aberri (avii sceltu di lottà)
Arrantzale maïtagarri gogoan diat hire irri

È tu ghjendarme cacciadore
Hai tumbatu u piscadore
Ma ùn puderai tumbà
"Starcisete " di liberta

Arrantzale maïtagarri gogoan diat hire irri
Libertatez hain egarri (assidatu di liberta)
hautatu gure aberri (avii sceltu di lottà)
Arrantzale maïtagarri gogoan diat hire irri

Hè la to sola vulintà
Francia di vulè calpighjà
Ma piu chè mai 'em 'à lottà
Pè fà campà "Euskual Herria"

Ô piscadore tant'amatu
Per a to terra sì cascatu
Assidatu di liberta
Avii sceltu di lottà
Ô piscadore tant'amatu
Per a to terra sì cascatu

(J Dassance-E Labeguerie-L Franceschi) 

A vita a morte

Quand'un populu strazia sende pisà la croce
Stu populu in disgrazia un trova più la so voce
Volenu spenghje a razza ci volenu mandà via
Ci tocc'à mett'a curazza per sorte di l'agunia

A vita a morte
Scegli la to sorte

Campà Francese
O more Corsu...


I nostri partigiani pronti per sessanta nove
Puru o senza furdani ci apreranu e strade nove
Svegliatevi l'antenati per difende un'antra lotta
Per i nostri inghjuliati femu nasce una rivolta.

 A vita a morte
Scegli la to sorte

Campà Francese
O more Corsu...


Quand'un populu marchja cerca la s'identità
Vulpone nè curnachja un lu ponu parà
Aiò Populu Corsu un ti fà più scarpighjià
In sia più cumossu a to scelta hè libertà.

A vita a morte
Scegli la to sorte

Campà Francese
O more Corsu...

(L'Arcusgi)



Culore di Vita

Si sente certe volte, venuta d’un si sà
D’Africa, d’Oriente, ô d’Americhe cùla,
Una voce luntana, chi parte à scapullà,
Per purta in lu to core, u soffiu di u sperà...

 Ci parla di’sse lingue, venute d’un si sà,
Parlate da mille zitelli, nati da qu’à é là
So tanti canti d’acelli, e raggione di sperà.

 Ci parla di’ssi canti, venuti d’un si sà,
Di fronte a mille putenze, si volenu firmà,
so tanti lagni di suffrenze, é raggione di sperà. 

Ci parla di’sse culture, venite d’un si sà,
Forte da mille prufumi, sbucciati quà é là,
So tanti raggi di lume, é raggione di sperà. 

Ci parla di’ssi populi, venuti d’un si sà,
Cumposti da mille culori, razze è identità,
So tanti campi di fiori, é raggione di sperà.

Ci parla di tutti st’omi, venuti d’un si sà,
Nati da mille orizonti, chi s’alzanu pé dà,
A libertà chi more, é raggione di sperà. 

Ci parla di’sse lotte, venute d’un si sà,
Fate da mille rivolte, bramose di libertà,
Pé dà tutt’ognunu, u dirittu d’esse é di campà. 

E sta fede chi lucce, Ghjosa in lu to pettu,
Pianu pianu si sparghje, e ti face dispettu,

Allora, apri u to core, e tendila sta manu,
Aprilla a stu mondu, pé scarinii dumane..

                          ( G.F. Salge )






Stantare è memoria

Nove ghjuvanotte di notte à la funtana
Nove lune accese, di ùn sapè ballà
Nove parolle, voce di manannà

Ottu capretti ùn facenu furtuna
Ottu muntagne perse ùn si ponnu truvà
Ottu furesteri ch'anu tombu la muvra

Sette mazzeri scemi imbuleghjanu a mente
Sette putenza unite facenu avversita
Sette ponti falati di focu è petre ardente

Sei mare chì bollenu, gonfii di sufrenze
Sei dulore in core, a patria da sperà
Sei misgi à dorme, l'acelli sò sprenze

Cinque omi arritti inventanu un surisu
Cinque cannoni mughjanu a francia passera
Cinque tacche di sangue annant'à lu to visu

Quattru tesori piatti unu per paese
Quattru canti di gioia un mondu hà da vultà
Quattru donne chì pienghjenu, cummune sò l'offese

Tre lione chì veghjanu, stantare e memoria
Tre lingue per ride, di tante scimita
Tre raggiò di campa, omi terra è storia

Dui soli si pesanu, à l'alba fratellanza
Dui storie mischjate, u tempu ùn hà pietà
Dui sangui chì correnu, fiumi ricunniscenza

Un populu chì tocca à e mille sperenze
Un populu chì d'occhji, apre l'eternità
Un populu chì va dop'a tante suffrenze
Un populu chì va, solu à l'Indipendenza...
(L'Arcusgi)


Cresce sperenza

Cresce sperenza, Populu và
Incù la to presenza, Nazione si ferà. 

Aghju vistu pienghje più d'una mamma
Chì di u so figliolu sentia la chjama
Ch'ellu li mandava da la so stanza
Per avè parlatu d'indipendenza.
 
Cresce sperenza, Populu và
Incù la to presenza, Nazione si ferà. 

Oghje emu cambiatu ancu di guvernu
Chì ci hanu prumessu u veranu eternu
Fiore di scope mai granate
Chì à u ventu si ne so andate. 

Cresce sperenza, Populu và
Incù la to presenza, Nazione si ferà. 
  

Nant'à sta terra duve simu nati
Parechji fratelli so morti suldati
Morti per fede o per amure
Per un pezzu di terra ch'ùn lasceremu corre. 

Cresce sperenza, Populu và
Incù la to presenza, Nazione si ferà. 
 

À tutti l'eletti di Cursichella
Hè finita l'ora di riturnella

Date ci mezi per pudè campà
In casa nostra è pudè ci stà

Date ci mezi per pudè campà
O lu pupulu corsu si n'incargherà.

Cresce sperenza, Populu và
Incù la to presenza, Nazione si ferà. 
 

Cresce sperenza, Populu sà
ch'incù a so putenza Nazione vincerà.

                                                (L. Franceschi - E. Salvarelli)



Ricurdanza

In ’ssi tempi bughji è scuri
Chell’ùn ci vene mancanza

 
Da Grossettu sin’a Luri
Si move la ricurdanza

 
U mare è quattru muri
Eccù’a nostra luntananza

 
Ma noi simù sicuri
Ci senti in la to stanza

 
Mandatti sti canti puri
Di sincera fratellanza 


(L Franceschi) 



Un populu ùn hè vintu

Un populu ùn hè vintu tantu chì lotterà
Un populu ùn hè vintu tantu chì lotterà

A forza  di dice è a forza di fà
Tuttu per cunvince di a nostra indignità
A forza di dice ch’ùn c’hè più nunda à fà
Ch’à populu vintu nimu ùn lu pò salva 

A forza di lampacci un’à unu in priggiò
Cun li sò basterdacci muti eranu i sgiò
U populu intimuritu ùn vulia parlà
Ascultava u banditu chì ci vole ingannà

Un populu ùn hè vintu tantu chì lotterà
Un populu ùn hè vintu tantu chì lotterà

Mà a voce di a notte ripiglia à tunà
Saetta da li monti, sempre pronte à pichjà
Quandu l’inghjustizia ci vole castigà
U populu, u fratellu, a santa libertà 

Mà a voce di l’alba ci dice di sperà
Rinasce a fratellenza fiatu di dignità
Di donn’è omi arritti, per a verità
L’idea indipendenza mai ùn cascherà  

Un populu ùn hè vintu tantu chì lotterà
Un populu ùn hè vintu tantu chì lotterà

Mà u sognu ùn hè mortu, a fiaccula libertà
In core d’ogni corsu a strada si ferà
S’adduniscenu l’omi è cresce a vulintà
Di fà l’unione corsa per inseme lottà 

Mà u sognu ùn hè mortu, u sole luce digià
È u populu unitu ripiglia à marchjà
In pettu à lu francese, sta sola verità
Un Populu ùn hè vintu tantu chì lotterà
Un populu ùn hè vintu tantu chì lotterà

Un populu ùn hè vintu tantu chì lotterà
Un populu ùn hè vintu tantu chì lotterà

 

(C Pieri-M Camurati) 
Accolta Nutizie Storicu Dischetti Ritratti Cuntatti Organizazione di serate